Desigur. Fotonii nu îmbătrânesc. Unii aleargă de nebuni de la nașterea Universului încoace. Tata mă asigură că sunt aceiași fotoni de la Big Bang. Zbang, a intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă. Ceva venerabil, de câteva miliarde de ani. Cam ca sfaturile părintești, a mormăit tata în barbă*. Firește, științific vorbind, ar trebui să fie valabil și viceversa. Dumnezeu iubește simetriile. Dacă, totuși, joacă zaruri, per ansamblu tot șase-șase îi iese. Viceversa, antifotonii ar trebui să alerge de nebuni de la moartea Universului încoace. De fapt fotonii ar alearga de nebuni între moartea și nașterea Universului. la capătul morții o iau în sens invers. Aleargă prin noi de nebuni între naștere și moarte.
Și cunoaștem și nașterea și moartea la 300.000 km/s. Tot filmul ne traversează cu 300.000 km/s. Se varsă în noi cu 300.000 km/s. Se distruge** în noi la 300.000 km/s. Ceva din noi se desprinde și-o rupe la fugă cu 300.000 km/s. Ceva din noi desprinde ceva din altcineva*** și-o rupe la fugă cu 300.000 km/s. Ceva din altcineva omoară ceva din noi și continuă să fugă cu 300.000 km/s. La 300.000 km/s timpul nu te mai ajunge din urmă. Nu mai ai energie să te deplasezi în timp, pentru că îți consumi toată energia deplasându-te în spațiu. Nu mai ai energie să mori.
Un neutrin a trișat. A depășit energia admisă. E=mc2. A găsit undeva, în afara timpului, energie suplimentară ca să se deplaseze în spațiu. Un neutrin a fost în sine mai mult decât el însuși. Oamenii au trișat cunoscând neutrinul trișând. Au crezut că au înțeles. Au fost păcăliți. Viteza luminii nu e o barieră fizică. Nu e? Nu pare a fi. Dacă joci corect. Dacă accepți convenția terenului în care se desfășoară jocul. Adică bați mingea în interiorul regulilor cunoscute. Macro, micro, relativitatea, cuantica. Gap între. Cele patru dimensiuni pe care, de bine, de rău, le percepem intuitiv. Ar mai fi și altele, care dau bine în formulele matematice, dar care ies de pe frecvența cunoașterii umane.
Dar universul a ales să nu joace corect. Neutrinul a depășit și nu a depășit viteza luminii. A depășit viteza luminii în raport cu observațiile și în calculele observatorilor de la CERN. Nu vă imaginați că observatorii ăștia urmăresc neutrinul cum am urmări noi o pisică traversând sufrageria. Adică o vedem și avem certitudinea că ea există în orice punct de pe traseu. Nu. Neutrinul se comportă mai degrabă ca zâmbetul pisicii de Cheshire.
Apare undeva pe traseu, noi pornim cronometrul și îl oprim când îl vedem iară. Prezintă buletinul și pașaportul la intrare și la ieșire și îl credem pe cuvânt că e el. Caucazian, ochi albaștri, nici urmă de barbă. Dar nu ne e prea clar pe unde și-a băut cafeaua între timp. Dacă a apucat să-și facă de cap cu gemenele la 9/11. Poate a găsit o scurtătură. Poate a luat-o printr-un univers paralel pentru că se grăbea. Teoretic, sunt admise nouă dimensiuni spațiale. Măsurătorile la CERN au fost făcute doar în raport cu trei dimensiuni spațiale. Viteza ca mărime fizică e calculată în raport cu timpul și distanța într-o lume cu trei dimensiuni. În condițiile astea eu nu m-aș grăbi să depășesc viteza luminii. Mi-ar fi destul s-o ating. Și să urlu. Este? :)*Indeed, those photons that were produced near the beginning of time (whatever that means) may well have been reabsorbed, by interstellar dust long ago, and then re-emitted at lower energies.
**The eye, like most light receivers, absorbs the photons it detects irreversibly, and the information carried by the light is destroyed as soon it is recorded.
*** The moments at which the photons appear and disappear reveal the quantum jumps of light, which occur at random. By observing such jumps over a period of several hours, the researchers directly confirmed the statistical properties of thermal radiation laid down a century ago by Planck and Einstein. In this experiment, the information carried by a quantum of light is transferred hundreds of times to a physical system without being lost. The same photon controls the state of a large number of atoms, which is a big step towards quantum information processing.
Notă: acesta nu este un articol științific și trebuie tratat ca atare
